Raport  Științific si Tehnic Intermediar
Etapa 4: Evaluarea distribuţiei speciilor de animale Natura 2000

Rezumatul fazei

Faza din 2009 a vizat îndeplinirea problematicii cuprinse în următorul obiectiv:
Obiectivul 2 – Cercetări privind fundamentarea ştiinţifică a procesului de implementare a Reţelei de SCI-uri Natura 2000 în România, şi implicit, integrarea ei în Reţeaua Europeană.
Activitatea IV.1. (III.2.) – Cartarea distribuţiei speciilor de animale din Anexa II a DH, în SCI-uri.

În urma desfăşurării activității planificate s-au obținut următoarele rezultate.

Procesul de investigare a speciilor de animale Natura 2000 din România presupune alături de obţinerea informaţiei taxonomice, ecologice, etologice şi date privind răspândirea acestor specii, arealul lor. 
În acest scop au fost analizate critic toate datele de distribuţie consemnate în diverse surse credibile (literatură de specialitate, colecţii ştiinţifice, baze de date etc), au fost efectuate deplasări pentru confirmarea speciei în zonă, au fost completate datele preexistente cu semnalări noi. Astfel, s-au întocmit fişe complete cu distribuţia speciei la nivel naţional şi s-a estimat nivelul de reprezentativitate al speciei în SCI-uri în cadrul fiecărei bioregiuni.
Datele obţinute au folosit la realizarea hărţilor de distribuţie, în GIS, a tuturor speciilor de animale Natura 2000 (122 specii) din România, luate în studiu.
Cartarea este indispensabilă în implementarea strategiei de protecţie  pe termen lung a  speciilor de animale Natura 2000 din Anexa II a Directivei Habitate, în termenii  cerinţelor UE.

Raport  Științific si Tehnic Intermediar
Etapa 3: Evaluarea stării de conservare a componentelor Reţelei Natura 2000 – SCI-uri

Rezumatul fazei

Faza din 2009 a vizat îndeplinirea problematicii cuprinse în trei obiective ale proiectului, si anume:
Obiectivul 1. – Consolidarea  cadrului ştiinţific adecvat implementării legislaţiei Natura 2000 în România.
Activitatea III.6. – Întreţinerea site-ului proiectului.
Obiectivul 2. – Cercetări privind fundamentarea ştiinţifică a procesului de implementare a Reţelei de SCI-uri Natura 2000 în România, şi implicit, integrarea ei în Reţeaua Europeană.
Activitatea III.3. – Cercetări preliminare privind fundamentarea ştiinţifică a managementului durabil în reţeaua de situri luată în studiu.
Obiectivul 4. – Implementarea cerinţelor UE legate de informare şi conştientizare a societăţii civile asupra conceptului Natura 2000.
Activitatea III.4. – Prelucrarea informaţiei ştiinţifice referitoare la conceptul Natura 2000, în scopul măririi accesibilităţii acesteia pentru publicul larg.
Activitatea III.5. – Elaborarea materialelor promoționale necesare pentru diseminarea informaţiilor şi conştientizarea factorilor interesaţi.

În urma desfășurării activităților planificate s-au obținut următoarele rezultate.

Activitatea III.3. - Cercetări preliminare privind fundamentarea ştiinţifică a managementului durabil în reţeaua de situri luată în studiu.
Pornind atât de la baza legală la nivel european, cât şi de la implementarea legislativă  a acesteia în România am structurat paşii procesului de implementare a managementului siturilor de interes comunitar, desemnate în baza directivei Habitate. În acest context s-a realizat o estimare a potenţialului reprezentat prin categoriile de impact identificate în cadrul tuturor celor 201 situri, desemnate şi pe prezenţa speciilor de animale Natura 2000, din totalul de 273. În paralel au fost listate pentru fiecare dintre cele 122 specii de animale Natura 2000 cerinţele de habitat; corelaţiile între aceste două grupe de date urmând a fi realizate în etapa următoare a proiectului (2010).
În pasul al doilea, s-a realizat documentaţia referitoare la capitolul cheie al oricărui Plan de Management al unei arii protejate, implicit sit de importanţă comunitară, şi anume Descrierea Mediului Biologic. Pentru claritatea mesajului s-a recurs la studierea unui caz particular, şi anume situl Platoul Mehedinţi. Au fost prezentate scopul şi obiectivele planului de management, precum şi date concrete referitoare la componenţa internă şi la zonarea  internă a sitului, în concordanţă cu activităților permise şi interzise, a fost prezentată pe larg componenţa diversităţii biologice, insistându-se pe evidențierea elementelor Natra 2000. Au fost enumerate detaliat măsurile de management stabilite pentru fiecare grup de interes protectiv deosebit. Documentaţia este însoţită de tabele explicative şi hărţi.

Activitatea III.4. - Prelucrarea informaţiei ştiinţifice referitoare la conceptul Natura 2000, în scopul măririi accesibilităţii acesteia pentru publicul larg.
Printre produsele finite ale proiectului se numără şi elaborarea unei documentaţii ştiinţifice, menită să asigure protecţia pe termen lung a  speciilor de animale Natura 2000 din Anexa II a Directivei Habitate, să corespundă cerinţelor UE şi să fie accesibilă tuturor grupurilor ţintă implicate în protecţia naturii. 
Lucrare elaborată, intitulată Speciile de animale Natura 2000 din România se numără printre rezultatele angajate în proiect.
Fiecărei specii  i-a fost realizată o fişă-chestionar tip, care cuprinde informaţii referitoare la : statutul taxonomic actual, statutul protectiv, noţiuni de identificare, enumeră SCI-urile pentru care s-a considerat că specia este suficient reprezentată, sunt furnizate date referitoare la biologia speciei, sunt prezentate informaţii legate de măsurile de protecţie, cu precădere cele legislative, sunt subliniate problemele speciale de protecţie.
Fiecare  fişă este însoţită de bibliografie, harta distribuţiei la nivel naţional şi o imagine a animalului.
Lucrarea concentrează informaţia de bază, absolut necesar a fi cunoscută atât de către orice factor implicat în managementul şi monitorizarea speciilor de animale Natura 2000 din România, cât şi de orice persoană iubitoare de natură.

Activitatea III.5. - Elaborarea materialelor promoționale necesare pentru diseminarea informaţiilor şi conştientizarea factorilor interesaţi.
S-a redactat, editat şi publicat lucrarea, intitulată, Speciile de animale Natura 2000 din România, editată de Victoria Tatole, Alexandru Iftime şi Florentin Cojocariu şi elaborată de Victoria Tatole, Alexandru Iftime, Melanya Stan, Elena-Iulia Iorgu, Ionuţ Iorgu şi Vasile Oţel. Cartea are 174 de pag. A fost publicată în 1000 ex.

Activitatea III.6. – Întreţinerea site-ului proiectului.
Activitate suport, în cadrul căreia a fost actualizată, pe site-ul proiectului, informaţia referitoare la desfăşurarea acestuia.
Site-ul a fost elaborat în concordanţă cu recomandările furnizate de către CNMP. Considerăm activitatea de întreţinere a site-lui,  http://www.speciianron2000.ro/ că este utilă prin aceea că reprezintă un mijloc de informare largă asupra stadiului de desfăşurare al proiectului, şi concomitent un instrument de lucru interpartenerial, în constituirea Bazei de Date, unul dintre produsele proiectului.

Raport  Ştiinţific şi Tehnic Intermediar
Etapa nr. 2: Cercetări privind taxonomia,zoogeografia şi ecologia speciilor de animale listate în Anexa II a Directivei Habitate

Rezumatul fazei

Faza din 2008 a vizat îndeplinirea problematicii cuprinse în două obiective ale proiectului, şi anume:
Obiectivul 1 – Consolidarea cadrului ştiinţific adecvat implementării legislaţiei Natura 2000 în România.
Activităţile prevăzute pentru atingerea acestui obiectiv sunt reprezentate prin Masa Rotundă desfăşurată în 24-26 martie 2008 şi prin instalarea şi întreţinerea site-ului proiectului.
Obiectivul 2 – Cercetări privind fundamentarea ştiinţifică a procesului de implementare a Reţelei de SCI-uri Natura 2000 în România, şi implicit, integrarea ei în Reţeaua Europeană.

În urma desfăşurării activităţilor planificate s-au obţinut următoarele rezultate.

Activitatea II.1. – Demararea procesului de colectare şi prelucrare a datelor (teren; alte surse) privind taxonomia, zoogeografia şi ecologia fiecărei specii animale, listată în Anexa II a DH în scopul conservării şi gestionării durabile a acestora. Introducerea în baza de date.
În acest context au fost întreprinse cercetări asupra celor 122 specii de animale Natura 2000 privind:

Investigatiile taxonomice au vizat aspecte de nomenclatură, de clasificare (schimarea rangului taxonomic), de revizii sistematice (în decizia cărora ne-am bazat inclusiv pe argumentele furnizate de analiza secvenţelor de ADN), de hibridare şi intergradare. Cele mai multe probleme au fost întâlnite la genurile, Alosa, Barbus, Sabanejewia, Cobitis, Zingel, Triturus.
Investigaţiile zoogeografice au urmărit pe de o parte analiza distribuţiei generale a speciei, aprecierea arealului speciei şi raportarea la acesta a populaţiilor existente în ţara noastră. Din analiza datelor zoogeografice s-au desprins argumentele necesare încadrării corecte a speciilor Natura 2000 de animale din România în tipurile de distribuţie, de la larg raspândite, notate “C” la speciile strict endemice, notate “A”. Această clasificare trebuie realizată în baza datelor de distribuţie generală şi nu naţională, greşit abordată, uneori.
Investigarea ecologică, menită să contureze în final strategia de monitoring şi de management a fiecărei specii luate în studiu. Pornind de la cerinţele de habitat ale fiecărei specii şi de la estimarea factorilor de risc existenţi în cadrul fiecărui sit în care specia trăieşte s-a putut stabili care este statul real de conservare, de asigurare a menţinerii efectivului populaţional în sit.
În 2008 a fost completată informaţia existentă cu date originale din teren pentru un număr de 40 de specii Natura 2000.
O situaţie particulară o reprezintă carnivorele marispecii care resimt impactul presiunii antropice directe exercitate asupra lor. În acest context a fost concentrată şi analizată o sumă de date referitoare la efectivele, ecologia şi etologia speciilor Ursus arctos arctos, Canis lupus, Lutra lutra,  in 136 de SCI-uri, Mustela eversmannii în 18 de SCI-uri.  
Între cele 122 specii de animale Natura 2000, una Castor fiber constituie un caz special prin faptul că ea există în prezent în România în urma desfăşurării unui program de repopulare. În cadrul acestui proiect urmând să stabilim, în funcţie de tendinţa dinamicii efectivelor populaţionale, oportunitatea declararii de situri Natura 2000 pentru această specie.
A fost constituită o nouă aplicaţie în ARC VIEW, postată pe site-ul proiectului.  în regim parolat, utilizabilă deocamdată doar de partenerii proiectului..

Activitatea II.2. Elaborarea softu-lui pentru realizarea bazei de date şi cartarea distribuţiei.
Interfaţa utilizator pentru introducerea datelor a fost realizată după consultarea specialiştilor în
biodiversitate şi ea urmăreşte realizarea unei standardizări pentru uşurarea procesului de introducere a datelor, eliminarea unor erori de tastare, mărirea posibilităţilor de analiză.

Asigură majoritatea operaţilor de care are nevoie utilizatorul în procesul de introducere şi vizualizare a datelor. Este simplă şi intuitivă nu necesită cunoştinţe deosebite de GIS.

Masă Rotundă
privind
procesul de implementare a reţelei Natura 2000 în România

 Sinaia – Complexul de Conferinţe al Staţiunii Zoologice

Tematică

1. Prezentarea datelor obţinute în urma analizei critice a informaţiei existente referitoare la pSCI-urile desemnate pe baza speciilor de animale din Anexa II a Directivei Habitate mamifere, reptile, amfibieni, peşti, nevertebrate.
2. Ierarhizarea şi prioritizarea problemelor identificate.

Raport  Ştiinţific şi Tehnic Intermediar

Etapa nr. 1: Edificarea cadrului tehnico-ştiinţific, adecvat procesului de implementare a Reţelei Naţionale Natura 2000 – SCI-uri

Rezumatul fazei

Tematica abordată în proiect priveşte, punctual, îmbunătăţirea suportului ştiinţific al procesului de implementare a legislaţiei europene privind protecţia şi gestionarea durabilă a elementelor Natura 2000 în România.
În finalizarea acestui deziderat noi am identificat următoarele probleme:

• consolidarea suportului ştiinţific calificat menit să controleze menţinerea speciilor de animale din Anexa II a Directivei  Habitate, în mediul lor natural;
• furnizarea informaţiei ştiinţifice necesară procesului de implementare a Reţelei Naţionale Natura 2000 (SCI-uri);
• elaborarea documentaţiei ştiinţifice privind controlul impactului asupra mediului – preponderent în reţeaua de SCI-uri;
• prelucrarea informaţiei ştiinţifice privind conceptul Natura 2000, în vederea diseminării sale către publicul larg.

Obiectivele stabilite sunt concentrate, cu precădere, pe studiul speciilor de animale listate în Anexa II a Directivei Habitate 92/43/EEC/2003, în mod concret pe:

• 26 specii de mamifere,
• 6 specii de reptile,
• 6 specii de amfibieni,
• 27 specii de peşti,
• 57 specii de nevertebrate.

Asfel, în prima fază a proiectului, după cum rezultă şi din titlul său am identificat toate mijloacele necesare definirii şi constituirii cadrului tehnico-ştiinţific prin realizarea unei analize critice a:

• documentaţiei existente (taxonomie, zoogeografie,  biologie, conservare) referitoare la cele 122 specii de animale listate în  Anexa II Habitate;
• calităţii informaţiei existente;
• documentaţiei pSCI-urilor desemnate în reţeaua Natura 2000 din România;
• documentaţiei existente privind managementul durabil al SCI-urilor;
• sistemului de baze de date existente;
• nivelului de diseminare a informaţiei ştiinţifice privind conceptul Natura 2000

În această fază s-a desfăşurat:
Activitatea I.2. – Analiza critică a documentaţiei existente,
care a răspuns cerinţelor stipulate în:
Obiectivul 2 – Cercetări privind fundamentarea ştiinţifică a procesului de implementare a Reţelei de SCI-uri Natura 2000 în România, şi implicit, integrarea ei în Reţeaua Europeană.
Având ca rezultat:

• Identificarea punctelor tari, slabe, a oportunităţilor şi riscurilor existente în problematica cercetată.
• Listarea şi ierarhizarea problemelor.

Toate rezultatele obţinute asigură buna desfăşurare a activităţilor prevazute în etapele următoare ale proiectului.